Основные понятия, которые необходимо знать для выполнения данной работы:
Требования отображают то, что должна делать АИС. Проектирование описывает, как АИС будет реализовывать эти требования.
АИС структурируется на подсистемы (которые реализуют определенные функции предприятия), приложения (которые реализуют бизнес-процессы предприятия) и функции (которые основываются на логических процедурах, для которых легко можно написать программный код). Функции могут быть:
• автоматическими (без участия человека);
• полуавтоматическими (когда данные готовятся человеком, а обрабатываются системой);
• ручные (вся обработка делается вручную для дальнейшего их использования системой).
Все компоненты АИС предполагают наличие входов, обработки и выходов, а связи между этими компонентами производятся через БД системы.
Например, одна из подсистем АИС предприятия – это подсистема «бухгалтерия».
Примеры приложений в данной подсистеме: начисление зарплаты, учет материальных ресурсов предприятия, учет заключенных контрактов и т.д.
Примеры функций в приложении «Начисление зарплаты»: подсчет общих начислений, подсчет налогов и сборов, подсчет сумм к выплате – все эти функции легко можно алгоритмизировать.
Модели, созданные на этапе анализа, будут проанализированы для описания архитектуры АИС (технической и программной), функций, структур данных и интерфейсов, реализующих диалог система-пользователь. Основная архитектура АИС может быть представлена следующим образом:
Модели, которые строятся на этапе проектирования, зависят от технической платформы, на которой будет внедрено программное обеспечение АИС. Диаграмма, отображающая техническую архитектуру системы, будет создана на основе тех знаний, которые студенты получили по предмету «Компьютерные сети». Распределение программных компонентов по техническим компонентам также будет представлено графически (на каком оборудовании будет функционировать каждая из логических компонент).
Для спецификации требований и графического представления функциональности АИС используются диаграммы потоков данных, рассмотренные в предыдущей лабораторной работе. В данном случае также строится иерархия диаграмм: одна контекстная диаграмма и диаграммы, которые детализируют контекстную диаграмму. При рассмотрении диаграммы очередного уровня проектант детализирует как функции, так и структуры данных. Графические модели низшего уровня рекомендуется дополнить текстовым описанием, где описываются:
• детали, на основе которых можно писать программный код;
• алгоритмы преобразования входных данных в выходные. При описании алгоритмов можно использовать текст или блок-схемы.
Algoritmii, după cum a fost menţionat, se recomandă să fie descrişi textual, în limbaj pseudocod, nerespectând sintaxa unui careva limbaj de programare. Algoritmul se descrie secvenţial. Orice programator trebuie să înţeleagă această descriere pentru a codifica corect.
Pentru definirea structurii BD se va utiliza diagrama entitate-relaţie, iar paşii realizaţi vor fi cei descrişi în cadrul disciplinei „Baze de date”.
Modelarea comportamentului soft-ului (din SI) reprezintă o consecinţă a evenimentelor parvenite din mediul SI, din exteriorul acestuia. Un careva utilizator (care are un rol în utilizarea SI) accesează sistemul (de exemplu pentru introducerea datelor), sau altfel spus interacţionează cu SI. Pentru a modela comportamentul SI se vor identifica evenimentele externe care pot declanşa modificarea comportamentului SI şi se va descrie reacţia (comportamentul) sistemului la aceste evenimente.
Proiectarea interfeţelor care realizează dialogul sistem-utilizator se reduce la crearea prototipurilor imaginilor care vor apărea pe ecranul calculatorului, la diferite momente de exploatare a SI. Se va urmări crearea unui mediu de comunicare eficient între utilizatorul uman şi sistemul informatic. Cinterfaţa cu utilizatorul reprezintă componenta esenþială a percepţiei valorii produsului software de către utilizator. Pentru crearea prototipului interfeţei-utilizator
- se va alege un set specific de principii de proiectare,
- se vor identifica componentele (obiectele) de interfaţă şi se va defini aşezarea acestora pe ecran,
- se vor identifica acţiunile posibile de a fi iniţiate de pe interfaţă.
Interfaţa destinată utilizatorului, de obicei se realizează iterativ creând preventiv o primă versiune a prototipului, apoi va fi evaluată de către utilizatorul SI. In cazul în care aceasta necesită îmbunătăţiri şi modificari, se realiza următoarea versiune, procesul repetându-se până când se va obţine o versiune acceptată de utilizatorul SI.
Примеры артефактов для 3-eй лабораторной работы:
1. Exemplu de diagramă pentru arhitectura SI într-o întreprindere care comercializează încălţăminte: componentele principale.
2. Exemplu de diagramă de context: bancomat.
- Exemplu de diagrama a fluxurilor de date care detaliază diagrama de context:
- sunt evidenţiate principalele procese ce activitate;
- se respectă etichetarea;
- procesele 1, 2 face legătura cu tabelul carduri_clenti al BD;
- procesele 3, 4 face legătura cu tabelul conturi_clienţi;
- Exemplu de diagramă a fluxurilor de date care detaliază activitatea unui proces (în baza procesului „Validare sumă”):
- Exemplu de formular de selecţie (propus utilizatorului „Operator depozit” la lansarea aplicaţiei):
- Exemplu de formular folosit pentru introducerea datelor de utilizatatorul „Operator depozit”:
Acest formular este format dintr-un formular de bază şi un subformular, prin intermediul căruia vor fi introduse detalii referitoare la livrările de produse farmaceutice de la furnizor către depozit. Deasemenea din acest formular este posibilă vizualizarea, sub formă de raport, a tutoror datelor referitoare la intrarea curentă.
Scenariul de lucru pentru formularul „Înregistrare „Intrări”:
a. La deschiderea formularului principal (care se deschide la lansarea aplicaţiei), se va alege din meniu opţiunea „Procesare date”.
b. Din lista de opţiuni prezente (butoane) se va selecta butonul „Intrări”.
c. La apariţia formularului, acesta se completează cu date, conform structurii descrise (nume furnizor, data intrare, numărul documentului de intarare, nume producător, produs, unitate de măsură, cantitate, preţ per unitate. Câmpul corespunzător codului furnizorului şi codului producătorului se vor autoincrementa (identifică în mod unic înregistrarea), în scopul înlăturării dublării valorii câmpului. Câmpurile corespunzătoare nomenclatoarelor se vor completa prin alegerea opţiunii necesare, care vor apărea sub formă de listă. Câmpul „cantitate” se va completa manual de către operatorul depozitului.
d. Se navighează în formular în baza butoanelor speciale de navigare.
e. Atunci când nu se mai doreşte introducerea datelor se apasă butonul „Închide”.
8. Exemplu de descriere raport:
„Vizualizarea stocurilor depozitului la un moment dat de timp”
Acest raport a fost creat pentru:
· verificarea disponibilităţii produselor;
· verificarea cantităţilor produselor farmaceutice în depozit la o careva dată.
Utilizator:Operatorul depozitului.
Continut:
· Se vor grupa produsele farmaceutice şi vizualizate restul detaliilor referitoare la produsele din depozit;
· Se va calcula valoarea produselor disponibile în cadrul depozitului;
· Vizualizarea stocurilor se face cu scopul reînnoirii acestuia în caz de necesitate.
Raportul se va genera pentru ziua curentă şi produsele disponibile la moment. Raportul va putea fi vizualizat prin afişarea la ecran sau prin tipărirea la imprimantă (la alegere). Raportul va fi generat ori de câte ori va fi necesar (la cerere).
Sursa datelor:se vor aceesa tabelele produsFarmaceutic, Intrare, Ieşire.
Prototipul raportului:
| Produs | Furnizor | Producator | Data de intrare | Cantitate | UM | Preţ unitar | Valoare |
| Total: |
În forma principală, va fi posibilă crearea acestui raport prin intermediul butonului:
Дополнительные задания:
1. Construiţi diagrama care reflectă arhitectura componentelor hard şi soft pentru următoarea descriere: Sistemul informatic va fi implementat pe o reţea de 3 calculatoare. Topologia reţelei va fi de tip „stea”, în centru fiind amplasat serverul pe care este amplasată baza de date a SI. Pe un calculator va fi instalată aplicaţia care va fi utilizată de casier pentru înregistrarea vânzărilor, pe cel de-al doilea calculator va fi instalată aplicaţia care va fi utilizată de administrator pentru înregistrarea datelor referitoare la produsele magazinului, propuse spre vânzare, iar pe cel de-al treilea calculator va fi instalată aplicaţia care va fi utilizată de managerul responsabil de vânzări pentru generarea rapoartelor, în scopul luării deciziilor.
2. Construiţi diagrama care reflectă arhitectura componentelor hard şi soft al unui SI care va fi implementat în cadrul contabilităţii. Modulul „Evidenţa salarizării personalului” va fi instalat pe calculatorul contabilului responsabil de salariu, modulul „Evidenţa resurselor întreprinderii” va sta pe calculatorul contabilului responsabil de resursele întreprinderii (materiale, tehnice etc.), modulul „Evidenţa tranzacţiilor” va fi instalat pe calculatorul contabilului responsabil de evidenţa tuturor tranzacţiilor încheiate de întreprindere, iar modulul „Monitorizare şi raportare” va fi instalat pe calculatorul contabilului-şef. BD a SI va fi implementată pe server, care va avea conexiune cu toate cele 4 calculatoare.
3. Construiţi diagrama fluxurilor de date care modelează următoarele procese ale unui SI: agentul bancar deschide contul unui client, preventiv dispunând de datele personale ale clientului şi are acces la „gestiunea depozitelor clientului”. Cu acest proces mai este legată o entitate externă – „altă bancă”. Clientul poate accesa „verificare situaţie cont (on-line)”, „transferuri fonduri (tot prin intermediul interfeţei web)” altor bănci sau persoane juridice şi funcţia „retragere numerar”, prin intermediul ATM/POS. În BD a SI vor fi minim 3 tabele: cont, client şi tranzacţie. Suplimentar, construiţi diagrama de context corespunzătoare acestei descrieri şi diagrama ER ce defineşte structura tabelelor BD a SI.
4. Modelaţi subsistemul „Eliberare asigurare” folosind notaţiile descrise anterior. Entităţi externe: client asigurat, specialist evaluator, BD conturi. Procese: înregistrarea reclamaţiei (clientul completează ancheta), revizuirea reclamaţiei clientului, determinarea (calculul) rambursării, înregistrarea soluţiei reclamaţiei şi generarea raportului (s-a achitat pentru reclamaţie, ce sumă, când, cine a fost responsabil de gestiunea procesului etc.), analiza (de către client) şi păstrarea reclamaţiei (în BD conturi). În subsistem se vor păstra date referitoare la evaluări. Încercaţi, în mod similar să găsiţi procesele, entităţile externe, fluxurile de date, locurile de stocare pentru subsistemul „Asigurarea clienţilor” şi „Evidenţa plăţilor poliţei” şi să prezentaţi grafic modelul.
5. Schiţaţi formularul care ar putea fi utilizat de operatorul care înregistrează în „SI de evidenţă a colectărilor de lapte” date referitoare la cantităţile de lapte colectate de la locuitorii unei careva localităţi. Valorile câmpurilor referitoare la Localitatea, Numele, Prenumele vor fi selectate din listele propuse (se vor introduce preventiv în BD). Formularul de bază trebuie să conţină „data colectării”, „localitatea”, iar subformularul „nume”, „prenume”, „cantitate”. Trebuie să fie inclus un câmp care să calculeze „cantitate totală colectată per localitate”. Pe formular trebuie să fie accesibile butoanele „Salvare”, „Generare chitanţă”, „Ieşire”.
6. Schiţaţi conţinutul informaţiei (în baza problemei 5 – conţinutul chitanţei), care ar putea fi generată şi tipărită pentru gospodarul care a adus laptele şi care primeşte plata pentru laptele adus (cu presupunerea că nu se face estimarea procentului de grasime din lapte - aceasta se face în laboratorul fabricii de lactate, iar preţul per litru este stabilit fabrică).
7. Descrieţi scenariul (paşii) de accesare a aplicaţiei în cazul cumpărării produselor prin intermediul resurselor Internet. Să se prevadă cazul când cumpărarea şi achitarea ajunge cu bine la sfârşit şi, deasemenea, să se descrie soluţia pentru cazul (cazurile) când apar careva situaţii neprevăzute pe parcusul efectuării cumpărăturii.
8. Modelaţi, folosind DFD, următoarea descriere: administratorul unui depozit cu produse alimentare, după ce a creat comanda clientului, generează factura pentru înregistrarea ieşirii de produse din depozit. Şeful de depozit lunar (şi la necesitate) vizualizează (şi tipăreşte) raportul referitor la stocul de produse disponibil în depozit. Descrieţi pe paşi acţiunile celor doi utilizatori, menţionând reacţiile şi acţiunile SI.