Obiective urmărite:
- Cunoaşterea metodelor de descriere a algoritmilor;
- Elaborarea şi descrierea logic corectă a algoritmilor funcţiilor fiecărei aplicaţii din sistemul informatic;
- Validarea corectitudinii algoritmilor elaboraţi.
Cerinţe:
- Descrierea structurilor de date de intrare pentru fiecare funcţionalitate menţionată;
- Descrierea algoritmilor de transformare a datelor de intrare în fluxuri de ieşire: sortări, filtrări, sumări, agregări, aplicarea diverselor formule de calcul. Pentru descrierea algoritmilor se vor folosi schemele logice sau limbajul pseudocod;
- Enumărarea tabelor BD care vor fi accesate şi a operaţiilor realizate (adaugare date, înscriere date, ştergere date, modificare date, extragere date etc.).
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
Algoritmii, după cum a fost menţionat, se recomandă să fie descrişi textual, în limbaj pseudocod, nerespectând sintaxa unui careva limbaj de programare. Algoritmul se descrie secvenţial. Orice programator trebuie să înţeleagă această descriere pentru a codifica corect.
Prin algoritm se înţelege o succesiune finită de operaţii. Acesta presupune executarea unor calcule într-o anumită ordine. Se mai poate considera că un algoritm este o secvenţă finită de propoziţii ale unui limbaj de descriere a algoritmilor.
În descrierea algoritmilor se folosesc mai multe limbaje de descriere, dintre care cele mai des folosite sunt:
‑ limbajul schemelor logice;
‑ limbajul Pseudocod.
Schema logică este un mijloc de descriere a algoritmilor prin reprezentare grafică. Regulile de calcul ale algoritmului sunt descrise prin blocuri (figuri geometrice) reprezentând operaţiile (paşii) algoritmului, iar ordinea lor de aplicare (succesiunea operaţiilor) este indicată prin săgeţi. Fiecărui tip de operaţie îi este consacrată o figură geometrică (un bloc tip) în interiorul căreia se va înscrie operaţia din pasul respectiv.
Prin execuţia unui algoritm descris printr-o schemă logică se înţelege efectuarea tuturor operaţiilor precizate prin blocurile schemei logice, în ordinea indicată de săgeţi.
Limbajul Pseudocod este un limbaj inventat în scopul proiectării algoritmilor şi este format din propoziţii asemănătoare propoziţiilor limbii române, care corespund structurilor de calcul folosite în construirea algoritmilor. Atunci când algoritmii sunt descrişi în limbaj pseudocod se vor folosi propoziţii curente din limba română. Fiecare propoziţie a limbajului precizează o anumită regulă de calcul. Algoritmii care se vor descrie ar trebui să fie cât mai generali (să rezolve o clasă de probleme de acelaşi tip), să dea rezultate într-un anumit timp (finit, adică să se termine oricare ar fi datele de intrare) şi, de asemenea, să asigure unicitatea rezultatelor ori de câte ori se dau aceleaşi date de intrare. Aceste trei caracteristici generalitate, finitudine şi unicitate trebuie respectate ori de câte ori este scris un algoritm, indiferent de forma (scheme logice sau limbaj Pseudocod) în care este prezentat acesta.
|
|
Scanlan [11] a arătat că studenţii înţeleg mai bine algoritmii prezentaţi în flowcharturi (sau scheme logice) decât pe cei prezentaţi în pseudocod-uri.
Algoritmii, se recomandă să fie descrişi grafic sau textual, în limbaj pseudocod, nerespectând sintaxa unui careva limbaj de programare. Algoritmul se descrie secvenţial. Orice programator trebuie să înţeleagă această descriere pentru a codifica corect.
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.10:
1. Exemplu de descriere a accesărilor tabelelor BD, pentru funcţionalitatea “Onorarea comenzii către client” (Vezi tabelul 7):
Tabelul 7. Descrierea accesărilor tabelelor BD
| Denumire operaţiune | Denumire tabel | Tipul accesului la date | Explicaţii |
| 1. Creare document însoţitor al comenzii | Ieşire | Se crează o noua înregistrare (CREATE) | Atributul dataIeşire ia valoarea care coincide cu data înregistrată de sistem, iar celelalte atribute vor fi completate cu date ale comenzii curente |
| 2. Verificare disponibilitate produs farmaceutic şi cantitate produs | produsFarmaceutic | Citire date (READ) | Se citeşte denumirea şi cantitatea produsului specificat, se verifică disponibilitatea acestuia şi cantitatea existentă în stoc |
| 3. Adăugare detalii la comandă/ieşire | detaliiIeşire | Adăugare date (INSERT) | Se completează factura cu linii de factura (o linie corespunde unei înregistrări detaliiIeşire) |
| 4. Actualizare stocuri produse farmaceutice | produsFarmaceutic | Reînnoire date (UPDATE) | Se scade din valoarea curentă a atributului “cantitate produs/Stoc” cantitatea eliberată clientului |
| 5. Se salvează factura sau se şterge factura | Ieşire | Salvare sau ştergere | Se tipăreşte documentul sau în cazul refuzului (când nu există un careva produs în cantitatea solicitată) şe şterge acesta |
2. Schema logică pentru funcţionalitatea “Onorarea comenzii către client” (se va precăuta cazul când comanda a fost preluată de la client şi salvată în BD):
|
|
Fig. 15. Descrierea fluxului logic, utilizând schema logică, pentru funcţionalitatea “Onorare comandă client”
Sarcini propuse pentru rezolvare:
1. Descrieţi accesările tabelelor BD şi logica/algoritmul pentru funcţionalitatea „Preluarea comenzilor de la client” şi funcţionalitatea „Evidenţa stocurilor de mărfuri”.
Lucrarea de laborator nr. 11
Tema: Produse CASE pentru planificarea şi managementul proiectelor SI
Obiective urmărite:
· Să cunoască produse soft care pot fi utilizate pentru planificarea proiectelor SI;
· Să cunoască utilitatea produselor CASE la planificarea proiectelor SI;
· Să posede abilităţi de folosire a produsului Microsoft Project la planificarea proiectelor pentru sisteme soft şi sisteme informatice.
Cerinţe: